Poluarea atmosferică este reprezentată de prezența particulelor în suspensie și a gazele nocive din aer, cu un efect major atât pentru sănătatea umană, cât și pentru planetă în general. Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din activitățile umane.
Actualmente, în Republica Moldova monitoringul privind calitatea componentelor mediului (aer, apa de suprafață, sol și radioactivitatea mediului) este efectuat de Laboratorul de Referință de Mediu, din cadrul Agenției de Mediu. Informația referitoate la calitatea mediului ambiant, zilnic este actualizată pentru vizualizare pe pagina oficială a instituției: www.am.gov.md/ro
În prezent, monitorizarea calității aerului se realizează prin rețeaua constituită din 17 posturi staționare, instalate în anii 1970-1978, care funcționează conform programului de 3 ori/24h (7oo, 13oo, 19oo). Prelevarea probelor se face de către operatori și se transportă zilnic în Laboratorul de Referință de Mediu unde se analizează următorii indicatori: suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot, inclusiv indicatorii specifici: sulfați solubili, oxid de azot, fenol, aldehidă formică.
Posturile staționare sunt amplasate în 5 centre industrializate ale Republicii Moldova (Chişinău-6 posturi, Bălţi-2 posturi, Bender-4 posturi, Tiraspol-3 posturi, Rîbniţa-2 posturi). În baza datelor obținute se elaborează buletine/hărți zilnice, buletine lunare privind calitatea aerului atmosferic și alte informații, care sunt plasate pe pagina web a Agenției de Mediu, la rubrica „Calitatea Mediului/Buletine și harți zilnice privind calitatea aerului atmosferic”. https://www.am.gov.md/ro/node/216
În scopul asigurării unui monitoring eficient al calității aerului, în luna iunie 2022, în mun. Chișinău a fost pusă în funcțiune prima stație automată de monitorizare a calității aerului atmosferic, de tip trafic, amplasată în perimetrul intersecției bd. Ștefan cel Mare cu str. Mihai Viteazul. Staţia a fost donată de către Guvernul German iar cheltuielile de transportare și instalare au fost suportate de către GIZ, prin programul ,,Consolidarea capacităților pentru implementarea politicii în domeniul climei în Balcanii de Vest, Europa Centrală și de Est și Asia Centrală”.
Astfel, începând cu data de 1 iulie 2022, stația automată de monitorizare a calității aerului atmosferic de tip trafic înregistrează continuu date privind nivelul de poluare a aerului cu particule în suspensie (PM10), oxizi de azot (NO/NOx/NO2), dioxid de sulf (SO2), ozon (O3) și monoxid de carbon (CO). Valorile concentrațiilor poluanților monitorizați la stația automată de tip trafic se încadrează în limitele admisibile, cu excepția concentrațiilor particulelor în suspensie (PM10), pentru care s-au înregistrat depășiri ale valorii de referință (50 µg/m3), în perioada august-noiembrie. Valoarea limită, în decurs 24 de ore, pentru protecția sănătății umane, prevede 50 µg/m³, care nu trebuie depășită mai mult de 35 de ori într-un an calendaristic (Directiva UE 2008/50 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa, secțiunea B, anexa XI). La momentul actual în mun. Chișinău s-a constatat un raport de depășiri a limitei admisibile mai mare cu 1/2 din limita permisivă în 5 luni ale anului. Aceasta constituie o depășire cu 70%.
Dintre sursele de poluare majore, care participă cu peste 50%, putem aminti: autovehiculele (care generează: oxid de carbon, hidrocarburi, oxizi de azot şi sulf); diferite activități industriale (în cadrul cărora se elimină oxizi de sulf, carbon şi azot, hidrocarburi, particule solide aflate în suspensie sau sedimentabile); marile complexe energetice (produc oxizi de sulf şi azot, pulberi în suspensie şi sedimentabile); încălzirea locuinţelor (proces prin care se elimină noxe din categoria oxizilor de sulf şi carbon); arderea deşeurilor (emană oxizi de carbon, azot şi sulf, hidrocarburi, particule solide în suspensie şi sedimentabile).
Condițiile meteorologice și intemperiile naturale au un impact direct asupra calității aerului. La sfârșitul lunii decembrie și în primele zile ale lunii ianuarie, vremea în Republica Moldova a fost influențată de o masă de aer cald, ce a determinat temperaturi mai ridicate, comparativ cu valorile normei și vânt slab, cu condensările de vapori și apariția ceții. Lipsa vântului, condensările de vapori și apariția ceții, condiționată de variația temperaturii în sezonul rece a favorizat o presiune statica a curenților de aer (lipsa curenților de aer).
În câmpurile cu gradienți de presiune joasă, în sectoarele calde ale ciclonilor Atlantici, când vântul lipsește sau suflă slab, apar de obicei condiții de formare a inversiunii termice, care împiedică amestecarea masei de aer și contribuie la acumularea particulelor poluante în apropierea de suprafața solului și respectiv creșterea treptată a concentrației acestora. În cazul în care un strat de aer rece se acumulează sub un strat de aer cald are loc o acumulare a poluanților, iar stratul de inversiune termică acționează ca un capac ce împiedică dispersia și transportul poluanților. Acest proces atmosferic, care se produce în straturile inferioare ale troposferei, la suprafața solului, condiționează formarea ceții, și pe fondul acumulării poluanților sub formă de aerosoli, inversiunile termice pot genera fenomenul de smog. Anume acest fenomen a fost produs în mun. Chișinău, la sfârșitul lunii decembrie și în primele zile ale lunii ianuarie.
La data de 03 ianuarie 2023, pe arii extinse s-a semnalat ceață. Particulele fine s-au concentrat deasupra solului, iar vânturile de intensitate mică nu le-a dispersat. Aceasta a condus la apariția mirosului de praf și de elemente ne arse ale hidrocarburilor. Începând cu 30 decembrie 2022 și până la 04 ianuarie 2023, timp de 6 zile consecutive, particulele în suspensie au atestat majorări ale concentrațiilor zilnice de PM10, cu depășiri ale limitei de referință (50 µg/m3), cuprinse între 61,5 şi 140,7 µg/m3. Acest nivel de poluare cu PM10, a fost condiționat de emisiile provenite din transport și sectorul rezidențial. Sectorul rezidențial utilizează diferite surse de combustibili alternativi (ulei uzat, cauciuc, deşeuri din plastic, păcură, ş.a.). Începând cu data de 04 ianuarie 2023, teritoriul țării a fost traversat de un front atmosferic rece, ce a permis pătrunderea unei mase de aer rece, care a determinat o ușoară scădere a temperaturilor și intensificarea vântului. Astfel, la 4 ianuarie emisiile de PM10, au fost mai mici decât în data de 03 ianuarie 2023. În perioada 30.12.2022-04.01.202, s-au înregistrat majorări ale conentraţiilor şi a altor poluanţi monitorizaţi prin intermediul staţiei automate comparativ cu situaţia obişnuită, cum ar fi dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi monoxidul de carbon, dar care nu au depăşit standardele de calitate pentru aceste noxe.
Începând cu data de 05 ianuarie 2023 și până în data de 12 ianuarie 2023, situaţia privind nivelul de poluare a aerului s-a îmbunătăţit semnificativ, concentraţiile poluanţilor monitorizaţi încadrându-se în limitele normelor admisibile. Îmbunătăţirea atestată a fost condiţionată de diminuarea activităţilor pe perioda sărbătorilor, atât a transportului cât şi a întreprinderilor generatoare de emisii de poluanţi, dar şi condiţiile meteorologice atestate. Influența fronturilor atmosferice, variația maselor de aer (advecția aerului cald), izolat precipitațiile slabe și vântul din sud-est cu intensificări de până la 12-14 m/s, au contribuit la dispersia poluanților din aer.
Evaluând situaţia la general privind observațiile zilnice la stația automată de tip trafic, concentrații majorate ale particulelor în suspensie (PM10), se atestă în zilele lucrătoare ale săptămânii, și mai puțin în zilele de odihnă.
Utilizarea păcurei la S.A. Termoelectrica și impactul privind creșterea emisiilor de sulf
Conform rezultatelor inventarierii emisiilor de poluanți realizată pe parcursul anului 2022 pentru raportare către Convenția Aer (CLRTAP), emisiile de SOx de la întreprinderile energetice din țară au constituit 0,8% (4.32 kt din emisii totale brute la nivel național). Comparația emisiilor SOx pentru valorile reale ale păcurii consumate cu diferite conținuturi de sulf (1%, 2% și 3%) arată că emisiile cresc proporțional. Cele mai reduse emisii de SOx sunt înregistrate la cel mai scăzut conținut de sulf în păcură.
Pentru valorile efective ale păcurei consumate în anii 2020 și 2021 cu conținutul de sulf 0,86%, emisiile de SOx la Termoelectrica S.A. calculate pentru un conținut de sulf de 1% au fost mai mici decât cele estimate prin metodologiile disponibile în Ghidul IPCC 2006 și raportate către CONUSC (UNFCCC). Cu cât păcura este mai calitativă și conținutul de sulf este mai mic, respectiv cu atât emisiile de SOx sunt mai mici. În sezonul de încălzire 2022-2023 emisiile de SOx totale pe țară vor crește ca urmare a majorării cantității de păcură consumate. În sezonul rece vor crește emisiile poluanților atmosferici de la CET-uri și sectorul rezidențial urmare arderii păcurii și utilizării lemnului pentru producerea energiei termice. E necesar de trecut la combustibili alternativi și resurse regenerabile.