An de an, la 18 septembrie este marcată Ziua mondială de monitorizare a apei. Este o iniţiativă globală menită să determine oamenii din întreaga lume să testeze calitatea apei şi să încurajeze acţiunile de protejare a apei.
Monitorizarea nu poate decât să constate poluarea.
Această zi are ca scop să aducă în atenția oamenilor că monitorizarea apei este o chestiune de o importanță vitală pentru toți locuitorii Planetei. De calitatea apei depinde direct calitatea vieții. De aceea, monitorizarea este esențială în semnalarea existenței poluării apelor în anumite zone. Depășirea pragului de siguranță în respectivele zone ar trebui să determine reacții de răspuns, din partea autorităților competente dar mai ales din partea poluatorilor.
În prezent, Ziua Mondială de Monitorizare a Apei (World Water Monitoring Day) este parte a unui program al EarthEcho International şi se realizează sub denumirea EarthEcho Water Challenge. Programul se desfăşoară anual începând cu 22 martie ce marchează Ziua Mondială a Apei (ONU) și până la 31 decembrie.
EarthEcho International este o organizaţie nonprofit fondată de nepoții legendarului explorator Jacques Yves Cousteau. Misiunea organizaţiei este de a inspira tinerii din întreaga lume să identifice şi să abordeze problemele de mediu din propriile comunităţi.
Apa este vie și este firesc să conțină o serie de minerale și substanțe, iar impactul acestora asupra sănătății nu este ușor de determinat, întrucât în viața cotidiană suntem expuși la un cumul de factori și nu suntem influențați doar de apa pe care o consumăm. Autoritățile fac această monitorizare tocmai pentru a evidenția conținutul acestor substanțe în apă și gradul lor de influență asupra sănătății populației. În cazurile în care depășirile parametrilor sunt semnificative și pot pune în pericol sănătatea populației, autoritățile dispun de o serie de măsuri pe care trebuie să le urmeze tocmai pentru a proteja sănătatea.
Astfel de măsuri sunt luate doar în cazuri extreme, astfel că depășirile raportate trebuie analizate fiecare în parte, în funcție de efectele fiecărui parametru și de amplitudinea diferenței față de concentrația maximă admisă prin lege, pentru a determina într-un mod realist măsura în care într-adevăr aceste depășiri au reprezentat un potențial pericol pentru sănătate sau, dimpotrivă, pot fi considerate relativ nevătămatoare.
În Republica Moldova calitatea apei potabile atât din sursele centralizate, cât și din sursele descentralizate, este sistematic monitorizată de Centrul Național de Sănătate Publică și de subdiviziunile sale teritoriale, iar cele extrase din acviferele subterane sunt supravegheate de către Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale.
Laboratorul pentru calitatea apei (LCA) din cadrul Laboratoriului de Referință al Agenției de Mediu, efectuează monitoringul ecologic privind calitatea apelor de suprafaţă.
Observaţiile au fost iniţiate în anul 1964, avînd ca scop principal supravegherea calităţii apei rîurilor transfrontaliere Nistru şi Prut, iar pe parcursul anilor extinzăndu-se atît din punct de vedere al secţiunilor de control cît şi al parametrilor investigaţi, în raliere cu directiva Cadru Apă cît şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
În anul 2020, LCA acreditat la standardul SMEN ISO CET 17025:2018 ”Cerințe generale pentru competența laboratoarelor de încercări și etalonări”, în activitatea ca de monitorizare a efectuat observaţii asupra calităţii apelor de suprafaţă în 49 secţiuni de control, amplasate pe 27 rîuri interne și transnaționale, 6 lacuri de acumulare şi 2 lacuri naturale, unde au fost determinați 72 parametri hidrochimici - indicatorii fizico-chimici, a regimului de O2, elementele biogene din grupul azotului şi fosforului, ionii principali, etc.
Pentru perioada de referință a fost exercitat:
monitoringul de supraveghere ce a avut ca scop evaluarea stării tuturor apei din bazinele hidrografic și furnizarea informaţii pentru validarea procedurii de evaluare a impactului, elaborarea eficientă a programelor ulterioare de monitorizare, evaluarea tendinţei de variaţie pe termen lung a calităţii apei, elaborarea criteriilor de evidenţiere a corpurilor de apă la nivel administrativ-teritorial, cît şi argumentarea optimizării sistemului naţional de monitorizare:
monitoringul operaţional s-e efectuează în scopul stabilirii stării acelor corpuri de apă identificate pentru supraveghere, care prezintă risc de a nu îndeplini obiectivele de mediu pentru ape, cît şi evaluarea schimbărilor apărute în urma aplicării programului de măsuri inclus în planul de gestionare a bazinului hidrografic.
Observații s-au efectuat și în cadrul Convenţiilor Internaţionale şi Acordurilor Bilaterale:
Colaborare bilaterală cu România în 7 secţiuni de monitoring: pe r. Prut - or. Lipcani, or. Costeşti (baz. Costeşti), or. Ungheni, s. Valea Mare, or. Leova, or. Cahul, s. Giurgiuleşti, după 72 indicatorii fizico – chimici.
Colaborare bilaterală cu Ucraina în 2 secţiuni de monitoring: pe r. Nistru – or. Otaci și s. Palanca, după 72 indicatori fizico – chimici.
Programul în cadrul reţelei transnaţionale Transnational Monitoring Network (TNMN): în 5 secţiuni pe r. Prut: or. Lipcani, or. Costeşti (baz. Costeşti), s. Branişte, s. Valea Mare, s. Giurgiuleşti după 72 indicatorii fizico – chimici.
Informaţia privind calitatea apelor de suprafață pe teritoriul Republicii Moldova este reflectată în Buletinul Lunar difuzat conform schemei întocmite către autorităţile statului cu tangenţă la problemele de mediu și instituţiile abilitate cu funcţii de luare a deciziilor, de asemenea este amplasat pentru vizualizare pe pagina web a Agenției de Mediu http://www.am.gov.md/.
Secțiunile de control cu cele mai înalte valori ale concentrațiilor medii anuale pentru indicatorii monitorizați în rîurile mari, anul 2020
Estimarea rezultatelor observațiilor sistematice asupra apelor de suprafață, efectuate pe parcursul anului 2020, denotă că calitatea apei râurilor mari de pe teritoriul Republicii Moldova Nistru, Prut și Dunărea nu a suferit schimbări esenţiale comparativ cu anii precedenți şi se încadrează în limitele de calitate de la *clasa a I-a (foarte bună) pînă la clasa a III - a (poluată moderat).
Secțiunile de control cu cele mai înalte valori ale concentrațiilor medii anuale pentru indicatorii monitorizați în rîurile mici, anul 2020
Investigaţiile de laborator a apei râurilor mici de pe teritoriul Republicii Moldova incluse în rețeaua de monitoring a LCA se caracterizează printr-un grad sporit de poluare cu elemente biogene, un nivel înalt al consumului biochimic de oxigen (CBO5) şi indicatorilor de mineralizare, precum și cu un nivel scăzut al conţinutului de oxigen dizolvat în apă, încadrându-se în limitele de la clasa a II-a (bună) pînă la clasa a V-a (foarte poluată). Rezultatele investigațiilor privind probele de apă colectate din râurile mici din anul 2020, ca și cele din anii precedenți denotă o stare de poluare înaltă fără schimbări esenţiale.
Secțiunile de control cu cele mai înalte valori ale concentrațiilor medii anuale pentru indicatorii monitorizați în bazinele de acumulare, anul 2020
Rezultatele investigațiilor sistematice asupra stării de poluare a apei Bazinelor acvatice artificiale și naturale incluse în rețeaua de monitoring a LCA pentru anul 2020 denotă, că conţinutul indicatorilor monitorizaţi nu a suferit schimbări esenţiale comparativ cu anii precedenți şi se încadrează în limitele de calitate de la clasa a I-a (foarte bună) pînă la clasa a III - a (poluată moderat), cu excepția secţiunilor bazinelor din regiunea de Sud a țării, unde calitatea apei la indicatorul mineralizare corespunde clasei V-a (foarte poluată).
Observaţiile efectuate, constată că gradul sporit de poluare pentru apele de suprafață este cauzat, în primul rând, de amplasarea în nemijlocita apropiere de așezărilor rurale și urbane.
*Notă: Rezultatele încercărilor de laborator s-au evaluat prin delimitarea în 5 clase de calitate conform normelor Hotărârii de Guvern Nr. 890 din 12.11.2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă (HG 890/2013, Anexa 1:
1) clasa I (foarte bună) – apele de suprafaţă în care nu există alterări (sau există alterări minore) ale valorilor fizico-chimice şi biologice de calitate. Concentraţiile poluanţilor sintetici nu influenţează funcţionarea ecosistemelor acvatice şi nu aduc prejudicii sănătăţii umane. Apele din această clasă sînt destinate pentru toate tipurile de folosinţă. Pentru reprezentarea grafică se foloseşte culoarea albastră;
2) clasa a II-a (bună) – apele de suprafaţă care au fost afectate uşor de activitatea antropică, dar care pot totuşi asigura toate folosinţele în mod adecvat. Funcţionarea ecosistemelor acvatice nu este afectată. Metodele de tratare simplă sînt suficiente pentru pregătirea apei potabile. Pentru reprezentarea grafică se foloseşte culoarea verde;
3) clasa a III-a (poluată moderat) – apele de suprafaţă ale căror valori fizico-chimice şi biologice de calitate deviază moderat de la fondul natural al calităţii apei, din cauza activităţilor umane. Se înregistrează semne moderate de dereglare a funcţionării ecosistemului, iar condiţiile necesare pentru familia salmonidelor nu mai pot fi asigurate. Tratarea simplă nu este suficientă pentru folosinţa apei în scopuri potabile, fiind aplicate metode de tratare normale. Pentru reprezentarea grafică se foloseşte culoarea galbenă;
4) clasa a IV-a (poluată) – apele de suprafaţă care prezintă dovezi de devieri majore ale valorilor fizico-chimice şi biologice de calitate de la fondul natural al calităţii apei, din cauza activităţilor umane. Condiţiile pentru familia ciprinidelor nu mai pot fi asigurate. Apele nu corespund cerinţelor pentru apa potabilă fără aplicarea metodelor de tratare avansată. Pentru reprezentarea grafică se foloseşte culoarea oranj;
5) clasa a V-a (foarte poluată) – apele de suprafaţă care prezintă dovezi de devieri majore ale valorilor fizico-chimice şi biologice de la fondul natural al calităţii apei, din cauza activităţilor umane. Componentele biologice, îndeosebi piscicole, sînt deteriorate şi apa nu poate fi utilizată în scopuri potabile. Pentru reprezentarea grafică se foloseşte culoarea roşie.
Totuși, indiferent cât de riguros este controlul, acesta nu poate decât să constate rezultatele acțiunilor celor care poluează apa. De aceea, cu această ocazie, trebuie să ne reamintim că există reguli care ne permit să păstrăm curată apa, atât pe cea din pânza freatică, cât și pe cea de suprafață! Altfel, monitorizarea nu face decât să arate cât de indiferenți suntem cu apa noastră!