Specialiştii Agenției de Mediu recomandă evitarea arderii frunzelor şi a deşeurilor municipale şi atenţionează că acest proces poluează intens aerul, ceea ce poate avea efecte negative asupra sănătăţii populaţiei.
De pe urma arderii resturilor vegetale în perioada de toamnă și primăvara, în aer sunt emanate diferite substanţe toxice, cum sunt monoxidul de carbon, dioxidul de sulf, funinginea, oxizii de azot, hidrocarburile şi dioxinele, cei mai toxici şi periculoşi compuşi organici de compoziţie complexă. Aceste substanţe chimice pot cauza, chiar şi în cantităţi mici, intoxicaţii ale căilor respiratorii, afecţiuni ale sistemului nervos central, ale mucoasei ochiului, pătrunzînd nu doar în atmosferă, dar şi în solul şi apele din preajmă.
Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu un miros pătrunzător care irită ochii şi căile respiratorii. Expunerea la o concentraţie mai mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurtă de timp, poate provoca dificultăţi respiratorii severe. Sunt afectate în special persoanele cu astm, copiii, vîrstnicii şi persoanele cu boli cronice ale căilor respiratorii. Expunerea la o concentraţie redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infecţii ale tractului respirator. În atmosferă, contribuie la acidifierea precipitaţiilor, cu efecte toxice asupra vegetaţiei şi solului. Creşterea concentraţiei de dioxid de sulf accelerează coroziunea metalelor, din cauza formării acizilor. Oxizii de sulf pot eroda: piatra, zidăria, vopselele, fibrele, hârtia, pielea şi componentele electrice.
Oxizii de azot au rolul considerabil în poluarea atmosferică în deosebi monoxidul de azot (NO) şi peroxidul de azot (NO2). Cel mai toxic oxid al azotului este peroxidul de azot (dioxidul de azot) care este un gaz relativ stabil. Deşi, în prezenţa razelor ultraviolete (UV), peroxidul de azot se reduce la monoxid de azot cu eliberarea de atomi de oxigen fapt ce îl implica în procesele de poluare fotochimică alături de alte componente atmosferice cum sunt dioxidul de sulf, oxigenul şi diverse hidrocarburi. Apariţia peroxidului de azot în atmosferă este posibilă şi datorită oxidării monoxidului de azot în prezenţa oxigenului, reacţie care se produce în mod spontan. Acesta fiind cunoscut ca un gaz foarte toxic atât pentru oameni cât și pentru animale (gradul de toxicitate de 4 ori mai mare decât cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse afectează țesutul pulmonar. Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, iritații ale căilor respiratorii, disfuncții ale plămânilor. Expunerea pe termen lung la o concentrație redusă poate distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii. Efecte asupra plantelor și animalelor se exprimă prin vătămări serioase a vegetației cu albirea sau moartea țesuturilor, reducerea ritmului de creștere a acestora. Oxizii de azot pot provoca boli pulmonare animalelor, reducerea imunității animalelor provocând boli precum pneumonia şi gripă.
Monoxidul de carbon din atmosfera terestră scade capacitatea organismului de a transporta oxigen spre ţesuturi şi organe, cum ar fi inima şi creierul. Este periculos mai ales pentru cei cu probleme cardiace, poate fi fatal celor expuşi la concentraţii foarte mari ale acestuia.
În conformitate cu prevederile art. 115, alin. (3) din Codul Contravenţional al Republicii Moldova, nr. 218/2008, „arderea în cîmp deschis a resturilor vegetale de orice provenienţă se sancţionează cu amendă de la 60 la 90 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice şi cu amendă de la 240 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice. Iar art. 154, alin. (1) stipulează că, „nerespectarea modului stabilit de colectare, păstrare, transport, depozitare, ardere, neutralizare şi evacuare, a deşeurilor industriale, de construcţie, menajere şi de altă natură se sancţionează cu amendă de la 12 la 24 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de pînă la 60 de ore, cu amendă de la 120 la 180 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an”.
Resturile vegetale, așa ca frunzele uscate și masa vegetală care rămîne după recoltare pe cîmpurile agricole poate fi folosită în moduri mult mai avantajoase decît arderea.
Acestea pot fi compostate cu usurinta prin simplul fapt de a le aduna grămada, supunându-se procesului de descompunere in timpul unui an sau chiar mai putin.
Fiind prelucrate şi încorporate în sol, îmbogăţesc solul cu humus, astfel economisind bani pentru îngrăşăminte chimice, care dăunează sănătăţii omului şi mediului înconjurător.