În perioada evenimentului public „Luna pădurii” (15 martie - 15 aprilie 2022), la 21 martie sărbătorim Ziua Internațională a Pădurilor. Fiind habitate esențiale, pădurile adăpostesc o mare parte a biodiversității planetei noastre. Dezvoltă o complexitate de relații interconectate, iar fiecare specie este o componentă a întregului sistem. Pădurile găzduiesc aproximativ 80% din biodiversitatea terestră și sunt formate din peste 60.000 de specii de arbori.
Adunarea Generală a Națiunilor Unite (ONU) a decis alegerea acestei zile pentru a sărbători pădurile de pretutindeni în vederea creșterii gradului de conștientizare asupra gestionării, conservării și dezvoltării durabile a tuturor habitatelor forestiere. Tematica aleasă pentru Ziua Internațională a Pădurilor din acest an este: „PĂDURILE ȘI SUSTENABILITATEA PRODUCȚIEI ȘI A CONSUMULUI”.
Conform datelor FAO, aproximativ 1,6 miliarde de oameni depind direct de sistemul forestier în vederea hranei, adăpostului, energiei, medicamentelor și veniturilor. La nivel global se pierd 10 milioane de hectare de pădure în fiecare an – aproximativ cât este suprafața Islandei.
Funcțiile generale ale pădurilor sunt:
- Funcţia climatică - atenuarea excesivităţii termice, hidrice şi eoliene a climatului, precum şi prin favorizarea şi regularizarea precipitaţiilor în tot cuprinsul pădurii comparativ cu terenul descoperit.
- Funcţia hidrologică – infiltrarea apei în sol, diminuarea la maximum a scurgerii precipitaţiilor la suprafaţa solului; în pădure, înainte de a ajunge la sol, precipitaţiile sunt interceptate de arbori şi litieră, astfel, cantitatea de precipitaţii căzută în pădure diferă de cea din teren descoperit.
- Funcţia antierozională: absorbirea şocului picăturilor de ploaie la impactul cu componentele supratereste ale pădurii şi evitarea perturbării solului; în pădure precipitaţiile sunt reţinute din coronament până în litieră.
- capacitatea componentelor subterestre ale arborilor de consolidare a solului, malurilor, talazurilor, etc.; într-o pădure matură de gorun de bonitate mijlocie, un arbore cu diametrul de 40 cm dezvoltă o biomasă subterană de 121 kg.
- Funcţia oxică – capacitatea pădurii de producere a oxigenului; în procesul de formare a unei tone de masă lemnoasă pădurea eliberează 1,3 t oxigen şi consumă 1,8 t bioxid de carbon; prin fotosinteză pădurea realizează trei procese deosebit de favorabile sub raport economic şi ecologic:
- produce materie primă fără poluare şi fără consum de energie terestră;
- absoarbe bioxid de carbon şi diferite noxe din biosferă;
- emană oxigenul indispensabil vieţii animale.
- Funcţia mediogenă – proprietatea pădurii de a genera mediu: formarea humusului; după secole şi milenii de la despădurire, omul beneficiază încă de solurile formate de pădure.
- Funcţia estetică – capacitatea pădurii de a înfrumuseţa peisajul (prin varietatea lor de forme şi culori).
- Funcţia sanitar-igienică – capacitatea pădurii de igienizare a aerului şi de exercitare a mijloacelor climato-terapeutice; frunzele şi florile plantelor de pădure emană în atmosferă substanţe volatile antiseptice – fitoncidele.
- Funcţia antifonică – capacitatea pădurii de atenuare a zgomotului; auzul este mai bun la populaţia ţărilor cu condiţii de viaţă mai aproape de cele naturale.
- Funcţia recreativă – capacitatea pădurii de deconectare, refacere şi stimulare a spiritului şi organismului uman.
- Funcţia economică – capacitatea pădurii de a fi una din principalele surse de materii prime lemnoase şi nelemnoase; circa 5000 de utilizări diferite ale lemnului; lemnul este cea mai folosită sursă de energie pentru încălzit; lemnul de foc în consumul mondial ajunge la cca. 45% din volumul tăierilor.
Dacă ne punem întrebarea „de ce sunt importante pădurile?”, atunci putem spune că toate elementele unei păduri sunt interconectate. Arborii absorb dioxidul de carbon și oferă oxigenul necesar vieții, acționând ca un filtru în zonele cu aer poluat. Pădurile rețin apa în sol și reduc astfel riscul de inundații. Rădăcinile arborilor stabilizează pământul în care cresc și ajută la prevenirea alunecărilor de teren.
Sursa: Biroul Național de Statistică http://statbank.statistica.md/PxWeb/api/v1/ro/10 Mediul inconjurator/MED050/MED050200.px
„Folosește pădurea ca pe un spațiu de studiu și relaxare”
Sursa: Biroul Național de Statistică http://statbank.statistica.md/PxWeb/api/v1/ro/10 Mediul inconjurator/MED050/MED050300.px
Sursa: Biroul Național de Statistică http://statbank.statistica.md/PxWeb/api/v1/ro/10 Mediul inconjurator/MED050/MED050400.px
Compoziţia pădurilor Moldovei este predominată de specii de foioase (97,8 procente), inclusiv cvercinee -39,6%, frăsinete - 4,6%, cărpinete - 2,6%, salcâmete - 36,1%, plopişuri - 1,6% etc., răşinoasele fiind prezentate doar în proporţie de 2,2% (figura 2).
Cvercineele sunt cele mai valoroase arborete ale fondului forestier. Din suprafaţa totală a acestora - circa 27% provin din sămânţă şi 73% din lăstari. Această repartiţie influenţează şi productivitatea cvercineelor, din care circa 43% sunt de productivitate superioară şi 57% de productivitate inferioară.
Volumul total al masei lemnoase pe picior din pădurile Moldovei constituie circa 46 milioane metri cubi, la un hectar revenind în mediu 124 metri cubi. Creşterea medie a pădurilor constituie 3,3 metri cubi/an/hectar, iar creşterea medie totală constituie circa 1236 mii metri cubi/an. Clasa medie de producţie constituie 2,3. Structura pe vârste la toate speciile forestiere este dezechilibrată, îndeosebi cele de productivitate inferioară.
Pădurile din Republica Moldova sunt încadrate în grupa I funcţională, având în exclusivitate funcţii de protecţie a mediului înconjurător. În raport cu funcţiile care le revin, se disting 5 subgrupe funcţionale (fig. 3).
Sursa: Agenția „Moldsilva”
Desigur, putem să ne implicăm și să participăm la acțiunile organizate în Luna Pădurii și pentru a marca, a evedenția și Ziua Internațională a Pădurilor.
Astfel, în cadrul Agenţiei „Moldsilva” se planifică, în semestrul I al anului 2022, crearea culturilor silvice pe o suprafață de 611 ha. Tradițional pentru această perioadă vor fi efectuate lucrări de ajutorarea a regenerării naturale pe o suprafață de 1872 ha prin provocarea drajonării în arboretele gospodărite în regim de crâng. Lucrările de completare a sectoarelor parcurse cu lucrări de regenerare în anii precedenți, vor acoperi, de această dată, o suprafață de 482 ha. Totodată, cele 24 de entități silvice teritoriale sunt implicate întru executarea lucrărilor planificate la compartimentul „Regenerarea păduriiˮ.
Doritorii de a participa la lucrările de plantare a arborilor, în primăvara anului curent, urmează să se adreseze prin intermediul acestora, iar informaţia oficială de reper se va regăsi în paginile oficiale ale entităților silvice. Silvicultorii vor fi antrenaţi în această perioadă şi în ample activităţi de salubrizare a fondului forestier, astfel şi pe această cale se lansează o invitaţie oficială de participare pentru diverse instituţii şi persoane fizice.
Deci, să nu subestimăm rolul pe care pădurile îl joacă în viata noastră.
Sursa: Biroul Național de Statistică.
„Protejează pădurea și nu rupe florile sau arborii, nu deranja animalele și nu face focul pentru a nu provoca incendii”
Surse:
http://www.moldsilva.gov.md/libview.php?l=ro&idc=143&id=1699&t=/Comunicare/Comunicate-de-presa/Promovarea-dezvoltarii-fondului-forestier-in-cadrul-unor-actiuni-eco-civice, https://romaniasalbatica.ro/ro/evenimente/luna-padurii , https://www.mesaj.md/news/society/7573-in-luna-padurii-impreuna-salvam-plamanii-pamantului.html , http://calatorie.md/ro/info/135-codrii-orheiului/details , https://agroexpert.md/rus/v-moldove/la-rezervatia-naturala-codrii-a-fost-inaugurat-scuarul-alexei-palancean ,https://statbank.statistica.md/PxWeb/pxweb/ro/10%20Mediul%20inconjurator/10%20Mediul%20inconjurator__MED050/MED050200.px/table/tableViewLayout1/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b-42e1a2a9a774 , https://www.natura.md/pe-potecile-rezervatiei-plaiul-fagului
https://romaniasalbatica.ro/ro/evenimente/ziua-internationala-a-padurilor