De calitatea apei depinde direct calitatea vieții. În acest sens, începând cu anul1972, în fiecare an, pe data de 18 septembrie este marcată Ziua Mondială a Monitorizării. Această zi, iniţiată în anul 2003, de America's Clean Water Foundation, are menirea de a aduce în atenția oamenilor că monitorizarea apei este o chestiune de o importanță vitală pentru toți locuitorii Planetei. Această zi are ca scop să determine oamenii din întreaga lume să testeze calitatea apei locale şi să încurajeze acţiunile de protejare a apei.
Calitatea apelor de suprafaţă pe teritoriul Republicii Moldova
În țara noastră, monitorizarea calității apelor de suprafață se efectuează sistematic în cadrul Laboratorului pentru Calitatea Apei din cadrul Laboratorului de Rederință de Mediu al Agenției de Mediu, în circa 54 secțiuni amplasate pe 27 râuri, 6 lacuri de acumulare şi 2 lacuri naturale după 72 parametri. Probele prelevate se supun încercărilor de laborator pentru determinarea indicatorilor hidrochimici (fizico-chimici, a regimului de O2, elementele biogene din grupul azotului şi fosforului, ionii principali, etc.), iar rezultatele încercărilor de laborator s-au evaluat conform Hotărârii de Guvern Nr. 890 din 12.11.2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cerințele de calitate a mediului pentru apele de suprafață (HG 890/2013, Anexa 1*).
Conform parametrului investigat - O2 dizolvat au fost distribuite clasele de calitate a apei fl. Dunărea, r. Nistru şi r. Prut. Astfel remarcăm că majoritatea secţiunilor s-au încadrat limitele claselor de calitate I-II, doar 2 secţiuni (s. Olăneşti şi or. Vadul lui Vodă) din r. Nistru s-au atribuit la clasa de calitate III, (figura 1).
Monitorizarea apei râului Nistru a fost efectuată în 9 secţiuni, care în urma încercărilor de laborator s-au repartizat conform claselor de calitate în limitele claselor II (bună) – IV (poluată), cu cea mai poluată secțiune s. Sănătăuca datorită concentrațiilor mărite a azotului de amoniu, (figura 2).
Distribuirea claselor de calitate conform parametrul O2 dizolvat în apa râurile mici a variat de la clasa a II-a până la a V-a . Cel mai redus conținut al O2 dizolvat s-a înregistrat în secţiunile: r Răut – mun. Bălţi, aval; r. Ichel – s. Goian; r. Bîc – or. Străşeni, mun. Chişinău, aval (or. Sîngera), s. Gura- Bâcului, (figura 3).
Calitatea apei lacurilor naturale şi bazinelor de acumulare de pe teritoriul Republicii Moldova, conform parametrului CBO5 a variat între claselor de calitate I (foarte bună) – V (foarte poluată), astfel putem menţiona că apa din bazinele Ghidighici, Taraclia şi Congaz sunt cele mai poluate. Potrivit diagramei de mai jos, observăm ca calitatea apei după parametrii fosfor mineral, fosfor total şi azot de nitrit variază între clasele I (foarte bună) – IV (poluată). Cele mai poluate bazine după parametrii fosfor mineral, fosfor total sunt Taraclia şi Congaz, iar după conținutul de azot de nitrit cel mai poluat este bazinul Taraclia, (figura 4).
Evaluarea datelor obținute în baza analizei probelor de apă colectate pe parcursul anului 2021 a permis identificarea claselor de calitate pentru 54 de secţiuni monitorizate, care au fost repartizare conform claselor de calitate în părți procentuale, (figura 5).
Datele din tabelul de mai sus, constată că clasei de calitate V îi revine 46,3% din numărul total de secţiuni şi cel mai mic procentaj de 1,9% clasei de calitate II.
Totuși, indiferent cât de riguros este controlul, acesta nu poate decât să constate rezultatele acțiunilor celor care poluează apa. De aceea, cu această ocazie, trebuie să ne reamintim că există reguli care ne permit să păstrăm curată apa, atât pe cea din pânza freatică, cât și pe cea de suprafață! Altfel, monitorizarea nu face decât să arate cât de indiferenți suntem cu apa noastră!