În aceste zile, este marcată Săptămâna internațională de prevenire a intoxicației cu plumb: „Spuneți nu intoxicației cu plumb”, cu scopul de a sensibiliza populaţia și a o face să contribuie la punerea în aplicare a acțiunilor de combatere a efectelor plumbului asupra sănătății umane, în special asupra sănătății copiilor.
Odată cu dezvoltarea intensă a sectoarelor industrial și agricol, cu creșterea numărului de unități de transport și al gospodăriilor comunale, factorii de mediu (aerul atmosferic, apă și solul) sunt sub influența continuă a poluării cu substanțe nocive, printre care și metale grele. Astfel, unul dintre cei mai semnificativi poluanți, fapt datorat toxicităţii exprimate și poziţiei lui de lider printre poluanţii ecotoxicologici, este considerat plumbul, a cărei încărcătură este condiționată de activitățile antropogene din deceniile precedente.
Conţinutul compuşilor de plumb în factorii de mediu este un indicator al gradului de periculozitate şi face parte din topul primelor 10 substanţe chimice periculoase. Conform publicaţiilor OMS, nivelul mediu de plumb în aerul din regiunile neurbane este mai jos de 0,15 μg/m3. În urbe, concentraţia plumbului în aerul atmosferic este cuprins între 0,15 şi 0,5μg/m3. De asemenea, OMS recomandă ca nivelul plumbului în apa potabilă să nu depășească 0,01 mg/l, iar în sol – 32 mg/kg.
În literatura de specialitate și în studiile savanților din Republica Moldova sunt descrise ca surse de poluare cu plumb emisiile transportului auto (etilul de plumb), descărcările de precipitaţii, deșeurile electronice, produsele de uz fitosanitar și fertilizanţii, vopselele și produsele cosmetice, țevile din sistemele de asigurare cu apă etc.
Persistența plumbului în factorii de mediu, precum și toxicitatea lui pronunțată datorită acțiunii specifice și acumulării în substratele biologice (sânge, păr, ș.a.), determină o periculozitate sporită a acestui poluant pentru om și reprezentanții lumii animale. El poate ajunge ușor în organism, pe cale orală sau inhalat, şi poate afecta inima, oasele, rinichii, dinții, intestinele, organele genitale și sistemul imunitar. Cei mai vulnerabili la efectele de plumb sunt copiii, manifestându-se prin reducerea indicelui intelectualității (IQ), capacității de însușire a cunoștinţelor noi, apar dereglări de comportament, precum şi femeile însărcinate.
Astfel, evaluarea pericolului potențial și real al influenței metalelor grele, în special a compușilor plumbului, reprezintă una dintre cele mai actuale sarcini de prevenire și protejare a sănătății umane.
În acest context, Agenția de Mediu vine cu unele recomandări pentru populație:
1. Identificați posibilele surse de plumb din jurul dvs;
2. Fiți precauți la vopselele folosite în pictură;
3. Folosiți vopselele pe bază de apă/ulei și nu plumb în lucrările de reparație;
4. Limitați utilizarea produselor cu conținut de plumb;
5. Asigurați-vă că obiectele de mobilier nu conțin plumb;
6. Igienizați casa în mod regulat, pentru a îndepărta praful/murdăria care poate conţine particule de plumb,
7. Nu lăsați copilul să se joace în locuri cu obiecte sau pereți învechiți,
8. Nu procurați jucării din surse nesigure și de o calitate incertă,
9. Spălați mâinile copiilor după joacă, pentru a îndepărta praful de plumb invizibil.