Pe parcursul evoluţiei, natura, ecosistemele terestre au creat la suprafaţa uscatului solurile, învelişul de sol – pedosfera. Solurile s-au format drept rezultat al interacţiunii dintre factorii pedogenetici în decurs de milenii.

Solurile constituie principala bogăție naturală a Republicii Moldova. În raport cu multe alte state din Europa, Republica Moldova se caracterizează printr-un grad înalt de valorificare agricolă a teritoriului şi prin ponderea mare a terenurilor arabile care alcătuiesc circa 73% din suprafaţa terenurilor agricole. Solul este constituit din interacţiunea reuşită a mai multor factori, reprezentaţi de condiţiile climatice, organismele vii, rocile materne, relieful diversificat şi a timpului.   

Monitorizarea calității saolului și sedimentelor pe treritoriul Republicii Moldova

În decursul anilor, în funcţie de particularităţile condiţiilor climatice, ale reliefului, ale componenţei rocilor geologice, ale vegetaţiei şi lumii animale, în diferite regiuni ale ţării s-au format diverse tipuri şi subtipuri de soluri: cenuşii tipice şi molice, aluviale hidrice și cernoziomul (levigat, tipic, obişnuit, carbonatic, moderat şi slab humifer) care ocupă 75% din suprafaţa ţării.

Republica Moldova este o ţară cu o economie agrară evidentă. Toate ramurile de bază a economiei ţării îşi au începutul în agricultură. Activitatea complexului agroindustrial, ponderea căruia constituie în produsul intern brut 33 - 40 la sută, se bazează pe exploatarea resurselor funciare.

        În ultimele decenii a crescut în mod deosebit presiunea antropică asupra solului. Ca urmare, a dezvoltării proceselor de eroziune, pierderii de humus, salinizare în timpul irigării, poluării cu chimicale, a generat reducerea fertilității solului. Solul este mai dificil de decontaminat decît aerul sau apa. Din această cauză a apărut necesitatea monitorizării la nivel naţional a calităţii şi nivelului poluării

agrotehnogene a solului și furnizarii informației necesare pentru procesul decizional şi cu funcţii de control, elaborarea măsurilor de ameliorare şi remediere a solului.

          Monitorizarea calității și nivelului de poluare a solului pe teritoriul republicii reprezintă activitatea de bază a Laboratorului pentru Calitatea Solului din cadrul Laboratorului de Referință de Mediu. Probele de sol sunt colectate de pe terenurile de fond ce n-au fost supuse poluării antropogene (rezervaţiile ştiinţifice şi naturale); de pe terenurile agricole; din zonele silvice şi din preajma zonelor industriale ale oraşelor;  din apropierea drumurilor cu intensitate diferită a circulaţiei auto; din apropierea căilor ferate; din jurul Aeroportului Internaţional Chişinău; din vecinătatea depozitelor cu pesticide şi terenurilor adiacente substaţiilor sistemului electroenergetic contaminate cu BPC; de pe terenurile de joacă a grădiniţelor, taberelor, liceelor şi a şcolilor sportive; din rîuri şi lacuri pentru monitorizarea sedimentelor.

          Monitorizarea calității solului de pe terenurile agricole s-e efectuiează în toate regiunile agroclimaterice ale țării - Nord, Centru şi Sud, sub diferite tipuri de culturi - livada, floarea soarelui, orz, porumb, grîu, viţă de vie, rapiță, căpșuna, conform următorii parametri:

- indicii agrochimici ai solului (pH-ul, humusul, azotul, fosforul, potasiul, calciul, magneziul);      

- metalele grele (cupru, zinc, nichel, plumb şi mangan);

- pesticidele organoclorurate –POC

- bifenilii policloruraţi - BPC₆;

- produsele petroliere, (vizualizați rezultate în  figurile aici).

        Analiza datelor obţinute în anul 2021 demonstrează, că bifenili policlorurați  (ΣBPC6 – suma din BPC 28, BPC 52, BPC 101, BPC 153, BPC 180, BPC 118) în solurile de pe cîmpurile agricole nu s-a depistat sau au fost valori mai mici de limita de detecţie a echipamentului.

Produsele petroliere depistate în solurile din cîmpurile agricole în anul 2021, s-au atestat cu concentrații ce au variat de la 1,2 mg/kg pînă la maxima 448,57 mg/kg în s. Bardar r-nul Ialoveni.

Calitatea solului din preajma depozitelor de pesticide învechite investigate în anul 2021 denotă că în preajma a 3 depozite pentru pesticidele organoclorurate s-au constatat cazuri de depășire ale CMA (Concentraţiilor Maxime Admisibile):

• or. Taraclia, concentrațiile pentru suma DDT pînă la 1253,31 CMA și pentru suma HCH pînă la 2,42 CMA;
• s. Iargara concentrațiile pentru suma DDT pînă la 36,18 CMA, iar pentru suma HCH pînă la 3,41 CMA.
• s. Clocușna concentrațiile pentru suma DDT pînă la 91,69 CMA, iar pentru suma HCH pînă la 32,67 CMA.

Rezervaţiile ştiinţifice investigate în anul 2021

• Pădurea Domnească                    
• Codrii                            
• Plaiul Fagului              

• Prutul de Jos

Ca rezultat al încercărilor de laborator s-a constatat, că valorile parametrilor s-au încadrat în limitele specifice teritoriului. Conținutul metalelor grele – Cu, Ni, Zn și Mn nu a depășit limitele CMA pentru formele totale, iar Pb nu a fost depistat. De asemenea, în probele analizate nu au fost depistate pesticide organoclorurate – POC și bifenili policloruraţi – BPC.