A1- Emisiile de poluanți atmosferici de la sursele fixe și mobile (1990-2018)
Întrebări cheie:
- Care este evoluția emisiilor de poluanți atmosferici de la sursele fixe și mobile?
- Care sunt cei mai mari poluatori în structura emisiilor?
Mesaje cheie:
- În perioada 2019-2022, emisiile de poluanți au păstrat o evoluție de descreștere și s-au diminuat cu circa 8,3%: de la 286,94 mii tone în 2019, până la 243,94 mii tone în 2022.
- Ponderea emisiilor de poluanți de la sursele mobile este de 14% din totalul emisiilor de poluanți atmosferici.
- Poluarea cu monoxid de carbon (CO) este cea mai frecventă, înregistrînd un volum de 121,25 mii tone în anul 2022, dar totuși atestîndu-se o diminuare de 17,1% față de anul 2019.
- Sectorul Producerea de energie rămâine cel mai mare poluator după genul de activitate cu o pondere de 66,4% în structura emisiilor de poluanți și impactului pentru fiecare ramură.
Calitatea aerului atmosferic în Republica Moldova este influenţată de emisiile provenite din trei tipuri de surse poluante:
- Sursele staţionare fixe, care includ centralele electrotermice (CET-urile) şi cazangeriile, întreprinderile industriale în funcţiune;
- Sursele mobile, care includ transportul auto, feroviar, aerian, fluvial şi tehnica agricolă;
- Transferul transfrontalier de noxe.
Sursa datelor: Extrase din datele proiectul Raportului Naţional de Inventariere: 1990-2022
Analizând evoluția emisiilor de poluanți în dinamică, observăm o evoluție oscilantă. În anul 1990, emisiile erau de 670,46 mii tone, iar până în anul 2000, acestea au scăzut la 83,63 mii tone. Începând cu anul 2001, emisiile de poluanți au prezentat o tendință de creștere, atingând un maxim de 286,94 mii tone în anul 2018. Perioada de după 2018 este caracterizată de un trend negativ lent, emisiile scăzând la 243,94 mii tone în anul 2022. Scăderea inițială a fost mai abruptă decât trendul descrescător observat după 2018, ce presupune unele schimbări atît în factorii economici cît și un declin industrial.
Emisiile din transport constituie 14% din totalul de emisii. În aceste emisii sunt incluse în general emisiile generate de transportul auto, feroviar, aerian, fluvial și tehnica agricolă.
Sursa datelor: Extrase din datele proiectul Raportului Naţional de Inventariere: 1990-2022
Sursa datelor: Extrase din datele proiectul Raportului Naţional de Inventariere: 1990-2022
Conform datelor statistice, monoxidul de carbon (CO) a constituit poluantul cu cel mai mare impact de poluare, având o pondere de aproximativ 50% din totalul emisiilor de poluanți de-a lungul anilor. Evoluția emisiilor de CO pentru perioada 1990-2022 se caracterizează prin trei perioade distincte: un declin accentuat al emisiilor de la 282,33 mii tone în 1990 la 70,78 mii tone în 1993. Urmat de o peroadă de echilibru, în care emisiile de CO au variat între 40 și 70 mii tone anual pînă în anul 2014. Din anul 2014, emisiile de CO au început să crească, atingând un maxim de 161,86 mii tone în 2018. Pentru anul 2022 au fost înregistrate 121,4 mii tone de emisii de CO ce denotă o ușoară reducere a emisiilor după o perioadă de creștere rapidă. Fluctuațiile emisiilor de CO în perioada 1990-2022 reflectă clar impactul diverselor aspecte economice și industriale din țară. Declinul accentuat inițial, stabilitatea pe termen lung și creșterea rapidă urmată de o ușoară reducere recentă indică o corelație strânsă între activitățile economice și nivelurile de emisii de poluanți.
Sectorul energetic este cel mai mare poluator, ponderea acestuia variind în jur de 70%. Evident că cele mai impactante instalații care produc cele mai mari emisii sunt instalațiile fixe de ardere şi procesele tehnologice, printre care sunt CET Dnestrovsk, CET-2 şi CET-1 Chişinău, CET Nord Bălți