Vântul slab, prezența inversiunii termice de la sol, influența sectorului cald, lipsa precipitațiilor, înregistrate pe parcursul lunii martie, îndeosebi în prima și a treia decadă, au  contribuit la acumularea poluanților în aer de la sursele joase și transportul auto. Astfel,  evaluarea lunară a calității aerului atmosferic monitorizat la stațiișe de monitorizare în mun. Chișinău și Bălți, denotă, că poluarea aerului atmosferic s-a majorat menținându-se la același nivel înalt, ca în perioada anterioară.

Nivelul radioactivităţii mediului în luna martie nu a depăşit limita normei stabilite pe teritoriul republicii de 0,25 µSv/ora. În acest sens, Agenția de Mediu relatează că nu există nici un pericol de contaminare radioactivă pentru populaţie sau pentru mediu. Totodată, conform datelor colectate de la cele 12 stații de monitoring a radioactivității mediului de pe teritoriul țării, valorile echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei - gama au variat:

-  la Nord  la staţiile Briceni, Soroca, Bălţi, Făleşti, în limitele: minima 0,10 μSv/h, maxima 0,16 μSv/h;

-  în Centru  la staţiile Corneşti, Bravicea, Bălţata, Chișinău, în limitele: minima 0,09 μSv/h, maxima 0,16 μSv/h;

- la Sud  la staţiile Ştefan Vodă, Leova, Comrat, Cahul, în limitele: minima 0,09 μSv/h, maxima 0,18 μSv/h,

- La Chişinău, valorile echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama s-au situat în limitele minima 0,10, maxima 0,16 μSv/h.

De asemenea, pe parcursul lunii martie au fost efectuate măsurări ale calității apelor de suprafaţă în 6 râuri și 2 lacuri de acumulare. Ca rezultat al investigațiilor de laborator, printre cele mai poluate obiective acvatice monitorizate s-au dovedit a fi  râurile mici Bîc și Chirghij-Chitai.

Pe parcursul lunii martie, Laboratorul pentru Calitatea Solului a efectuat analize de determinare a fertilității și nivelul de poluare a solului, a humusului și a conductivității electrice în probele de sol colectate din câmpurile agricole din s. Albota de Jos, r-ul Taraclia, s. Floreni, r-ul Aneni-Noi  și s. Petrunea, r-ul Glodeni. Reacţia solului în probele din s. Albota de Jos și s. Floreni, s-a încadrat în limita valorilor pH-lui de la 7,41 până la 7,67 - slab alcalin, iar solul investigat din s. Petrunea a variat de la 6,43 până la 7,24, caracterizându-se  ca slab alcalin-neutru. Analizând valorile conţinutului de materie organică (humus) şi grupând solurile investigate după asigurarea lor cu materie organică constatăm, că solurile din s. Albota de Jos și s. Petrunea, se atribuie la clasa cu un grad scăzut de humus - 2,17-2,72 %, iar solurile din s. Floreni cu grad scăzut - moderat - 2,07-3,25 %.

Conductivitatea electrică în solurile analizate a variat de la 37,5 µS/cm până la 145,5 µS/cm, ceea ce constată că solul nu este salin după clasificarea Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO).

Mai multe informații: AICI