D4 – Specii protejate
Întrebări-cheie:
- Care este numărul speciilor protejate și amenințate cu dispariția din Republica Moldova, raportat la numărul total de specii?
- Ce tendințe se înregistrează în ultimii 50 de ani referitor la numărul speciilor amenințate cu dispariția?
Mesaje-cheie:
- La momentul actual, 1% (218 specii) din întreaga faună și 4% (208 specii) din flora care se regăsește pe teritoriul Republicii Moldova sunt amenințate cu dispariția, fiind luate sub protecția statului și incluse în Cartea Roșie, ediția a III-a.
- Pe parcursul a 50 de ani (1978-2020), numărul speciilor din fauna sălbatică amenințate cu dispariția s-a majorat de 7,5 ori, iar numărul speciilor din flora sălbatică - de 8 ori.
4.3.1. Flora și fauna
Diversitatea specifică a florei și faunei din Republica Moldova se explică prin varietatea peisagistică, unde, la distanţe relativ mici, sunt amplasate diverse tipuri de ecosisteme (silvice, acvatice, de stepă, de luncă, stâncării) şi structuri morfologice ale reliefului (hârtoape, terase, vâlcele etc.). Republica Moldova se mărgineşte cu regiunea balcanică şi formează zona de tranziţie dintre elementele faunei stepei asiatice continentale şi ale silvostepei europene.
Flora Republicii Moldova include 5 568 de specii de plante, dintre care 2 044 de specii de plante superioare şi 3 524 de specii de plante inferioare. Ecosistemele naturale asigură condiţii pentru 1357 de specii de fungi, inclusiv 557 de specii de macromicete şi 196 de specii de licheni. Majoritatea macromicetelor populează ecosistemele forestiere.
Fauna este reprezentată de15 000 de specii de animale, dintre care: 474 de specii de vertebrate (75 de specii de mamifere, 281 de specii de păsări, 14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni şi 90 de specii de peşti), celelalte specii reprezentând nevertebratele (majoritatea insecte).
Statutul de specie protejată la nivel național se atribuie speciilor care sunt în pericol de exterminare, incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova.
Cartea Roșie a Republicii Moldova se actualizează și se publică o dată la 10 ani, în urma unei reevaluări a stării de conservare şi distribuției geografice a speciilor din flora și fauna sălbatică.
Conform cadrului normativ national, sunt stabilite următoarele categorii de raritate:
- specie dispărută (Ex) – specie care nu a mai fost găsită în ultimii 30 de ani, după cercetări repetate, în locurile stabilite, precum şi în alte locuri cunoscute și asemănătoare;
- specie critic periclitată (Cr) – specie amenințată cu dispariția în viitorul apropiat din habitatele naturale;
- specie periclitată (En) – specie în pericol de exterminare, a cărei supraviețuire este improbabilă dacă factorii cauzali continuă să influențeze starea ei;
- specie vulnerabilă (Vu) – specie despre care se consideră că în timpul apropiat va trece în categoria speciei periclitate, dacă factorii cauzali vor continua să afecteze starea ei.
În figura nr. 1 sunt prezentate datele privind evoluția în timp a numărului speciilor protejate pentru toate unitățile taxonomice. Analiza acestor date ne arată o creștere de 440% a speciilor protejate în anul 2001 comparativ cu 1978 și o creștere de 176% în anul 2015 comparativ cu 2001. O situație alarmantă se atestă la amfibieni și reptile unde din numărul total de specii 64 % sunt amenințate cu dispariția, urmează mamiferele cu 40 %, peștii 27 % și păsări cu 22%.
Fig. 4. Numărul total al speciilor de plante și animale, pe unități taxonomice (clase), incluse în cele trei ediții ale Cărții Roșii a Republicii Moldova
Sursa datelor: Cartea Roșie a Republicii Moldova
În Figura 5 sunt prezentate datele privind raportul pe categorii de raritate, unde poate fi observat că speciile critic periclitate predomină în proporție de 41% la plante și de 48% la animale. Speciile din această categorie riscă să devină în viitorul apropiat specii dispărute, dacă nu vor fi întreprinse măsuri urgente și eficiente de restabilire a efectivelor.
Fig. 5 Raportul categoriilor de raritate a speciilor de animale și de plante incluse în Cartea Roșie, ediția a III- a
Sursa datelor: Cartea Roșie a Republicii Moldova, ediția a III-a
Cauzele care au condus la o asemenea degradare rapidă a biodiversității din Republica Moldova includ: activitatea umană abuzivă prin conversia terenurilor, eroziunea solului, poluarea, speciile alogene și/sau invazive, pășunatul nesustenabil, fragmentarea habitatelor din cauza dezvoltării infrastructurii, exploatarea forestieră ilegală, culegerea plantelor rare, vânătoarea și pescuitul ilegal și impactul schimbărilor climatice.
În scopul atenuării presiunii antropice asupra lumii vii, ocrotirii şi conservării biodiversităţii, se recomandă întreprinderea următoarelor acțiuni la nivel naţional:
- Armonizarea cadrului normativ cu Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică;
- Elaborarea planurilor de conservare pentru speciile incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova;
- Restabilirea populațiilor în habitatele naturale a speciilor de plante și animale critic periclitate;
- Cartografierea GIS a habitatelor speciilor rare şi elaborarea măsurilor de restabilire a celor degradate;
- Monitorizarea stării populațiilor existente, evidențierea și ocrotirea locurilor noi de creștere; protecția strictă a speciilor protejate în habitatele naturale, neadmiterea colectării plantelor rare.
Specificarea indicatorului
Definiția indicatorului
Acest indicator prezintă numărul speciilor de plante și animale din următoarele categorii de raritate: vulnerabile (VU), periclitate (EN) și critic periclitate (CR) raportat la numărul total de specii.
Unitatea de măsură
Numărul speciilor vulnerabile, periclitate și critic periclitate pentru fiecare cetegorie taxonomică.
Justificarea indicatorului
Indicatorul oferă o măsură a stării biodiversității în ceea ce privește numărul speciilor amenințate și eficacitatea răspunsurilor naționale, adică acțiunile întreprinse pentru conservarea biodiversității naționale și globale.
O serie de acorduri multilaterale de mediu recunosc că biodiversitatea are o valoare intrinsecă și că menținerea biodiversității este esențială pentru viața umană și pentru dezvoltarea durabilă. Multe specii sunt în prezent în scădere a dimensiunii populației și sunt expuse riscului de dispariție. Timp de mai mulți ani, Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (UICN) și alte organizații internaționale au monitorizat amploarea și ritmul degradării biodiversității, alocând specii unor categorii de amenințări, prin evaluări detaliate ale informațiilor, pe baza unui set de criterii cantitative. Pe baza acestui fapt, Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii UICN a elaborat o „Lista roșie a speciilor amenințate”. Ediția 2012 enumeră un total de 20.219 specii. Țările dezvoltă liste roșii cu specii care sunt amenințate la nivel național, inclusiv speciile rare și stabilesc regimuri de protecție adecvate pentru aceste specii. Unele dintre speciile amenințate la nivel mondial care pot fi găsite în țările din Europa de Sud-Est și de Est, Caucaz și Asia Centrală nu pot fi clasificate drept amenințate la nivel național. Cu toate acestea, țările au o responsabilitate importantă să aibă grijă de aceste specii, chiar dacă nu sunt încă amenințate pe teritoriile lor. În ce măsură politicile naționale privind natura și biodiversitatea reflectă această responsabilitate este prezentată de informațiile pe care indicatorul le furnizează asupra numărului total de specii amenințate la nivel mondial prezente și protejate în țară.
Referințe
Ghidul pentru aplicarea indicatorilor de mediu in Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală elaborați de Grupul de Lucru Comun pe Indicatori si Statistica de Mediu al Comitetului pe Politicile de Mediu in cadrul CEE-ONU.
https://www.unece.org/env/indicators.html
Contextul politicii de mediu (obiective și ținte)
Nivel național
- Strategia de mediu pentru anii 2014-2023;
- Strategia privind diversitatea biologică a Republicii Moldova pentru anii 2015-2020 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia;
- Legea nr. 325 din 15.12.2005 cu privire la Cartea Roşie a Republicii Moldova.
Obiective naționale
Restabilirea, pe cale naturală, a populaţiilor de specii de plante şi animale incluse în Cartea Roşie, introducerea şi reintroducerea unor asemenea specii în mediul lor natural.
Acest obiectiv poate fi atins prin asigurarea implementării la nivel naţional a obiectivului global şi regional al Planului Strategic pentru Biodiversitate 2011-2020 şi a celor trei obiective generale ale CDB, care prevăd:
- conservarea diversităţii biologice;
- utilizarea durabilă a componentelor diversităţii biologice;
- partajarea corectă şi echitabilă a beneficiilor rezultate din utilizarea resurselor genetice;
- asigurarea măsurilor de conservare a speciilor rare, vulnerabile şi periclitate.
Nivel internațional
- Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (Bonn, 23 iunie 1979);
- Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Berna, 19 septembrie 1979;
- Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice (Ramsar, 1971);
- Convenția privind Diversitatea Biologică (CDB-ul Națiunilor Unite);
- Convenția privind Comerțul Internațional cu Specii de Faună și Floră pe Cale de Dispariție (CITES);
Metodologia de calcul al indicatorului (inclusiv descrierea datelor utilizate)
Numărul de specii se calculează pe grupul de specii: mamifere, pești și păsări, reptile, amfibieni, nevertebrate, precum și de plante vasculare, mușchi, licheni, ciuperci și alge. Pentru fiecare dintre grupurile de specii, trebuie menționat modul în care speciile din numărul total sunt protejate și amenințate. Estimările pentru fiecare grup de specii trebuie făcute cel puțin o dată la cinci ani.
Informațiile despre speciile amenințate sunt colectate din edițiile „Cărții Roșii a Republicii Moldova”, care includ date despre abundența și starea de conservare a speciilor protejate de faună și floră sălbatică și măsuri de conservare cu privire la acestea. Cărțile roșii trebuie publicate cel puțin o dată la 10 ani.
Referințe la surse metodice
Ghidul pentru aplicarea indicatorilor de mediu in Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală elaborați de Grupul de Lucru Comun pe Indicatori si Statistica de Mediu al Comitetului pe Politicile de Mediu in cadrul CEE-ONU.
https://www.unece.org/env/indicators.html
Incertitudini
Nu au fost identificate.
Sursa datelor
- Cartea Roșie a Republicii Moldova.
Metadate
Topic: Specii protejate
Cod indicator: D4
Tags: specii protejate, cartea roșie, specii vulnerabile, specii periclitate, specii critic periclitate
Perioada de referință: 1978-2020
DPSIR: Stare
Tipologie: indicator descriptiv (tip A)
