Chiar dacă mai ales spre sfârșit de toamnă, ploaia de frunze uscate, ce inundă drumurile, grădinile și câmpurile, vă dau mari bătăi de cap, nu vă grăbiți să le ardeți, deoarece, în timpul arderii frunzelor, în atmosferă se elimină substanțe toxice care prezintă pericol pentru sănătatea oamenilor. Totodată, arderea frunzelor uscate este o încălcare a legislației ecologice, pentru care riscați amenzi usturătoare. Agenția de Mediu recomandă ca frunzele să fie strânse și compostate.
CE ESTE COMPOSTUL?
Compostul este materie organică descompusă, ce se transformă în îngrășământ pentru alte plante.
Având în vedere toate caracteristicile și elementele nutritive ce se găsesc în frunze, acestea sunt ideale pentru a produce un compost de calitate. Datorită materiei prime accesibile toamna, prepararea compostului din frunze este cea mai ieftină metodă de fertilizare a solului.
CUM SE FACE COMPOSTUL?
De ce să poluăm cu saci de plastic și noxe, ca mai apoi să se transporte frunzele uscate sau iarba tunsă la gropile de gunoi, când am putea amenaja undeva într-un colț retras al parcului sau a grădinei, un spațiu unde acestea pot fi transformate în compost. Conform prevederilor art.56 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, gestionarea biodeșeurilor se efectuează în așa mod, încât să se asigure colectarea separată a acestora, în vederea compostării și fermentării lor, iar deșeurile biodegradabile provenite din parcuri și grădini vor fi colectate separat și transportate la stațiile de compostare sau pe platforme individuale de compostare, urmărind ca acestea să nu:
- prezinte riscuri pentru apă, aer, sol, floră și faună;
- producă poluarea fonică sau miros neplăcut;
- afecteze peisajele sau zonele protejate.
În cazul în care biodeșeurile colectate separat conțin substanțe periculoase, se interzice tratarea acestora în stații de compostare. Dacă resturile vegetale sunt contaminate cu anumiți patogeni, NU le ardem, dar putem face compostarea la cald, prin care procesul de fermentație poate atinge temperaturi de 70 C anihilând astfel orice patogeni sau dăunători.
Amintim că, în conformitate cu legea în vigoare, persoanele care vor arde frunzele și deșeurilor menajere, vor achita amendă conform Codului Contravenţional art. 154.
CUM PREGĂTEȘTI LOCUL DE COMPOSTARE?
Dacă v-ați hotărât să faceți compost, înainte de toate trebuie să stabiliți un loc special amenajat în grădină fie în pământ, săpată o groapă, fie o ladă confecționată din lemn.
- Locul în care urmează să facem compostul trebuie să fie bine aerisit și să se afle relativ departe de casă, astfel încât mirosul să nu deranjeze. Putem construi un recipient din scânduri sau sârmă, care să permită aerisirea. De asemenea, este indicat ca locul ales pentru compost să fie cât mai departe de copaci, deoarece frunzele vor mucegăi și mucegaiul va ataca scoarța copacului, care va muri în scurt timp.
- Se recomandă ca lada de compost folosită, în niciun caz să nu fie din plastic. Dacă vrem să obțineți un compost sănătos, fără niciun risc de a fi contaminat cu substanțele toxice care se regăsesc în materialele plastice, atunci construiți lada de compost din lemn și sârmă (plasă anti rozătoare dacă e nevoie) sau din tablă zincată în cel mai rău caz.
- Ne asigurăm, de asemenea, că acolo unde amplasăm compostul solul este bine drenat. Nu îl așezăm pe o bază de beton sau ciment. Apa trebuie să se scurgă pentru a nu mucegăi frunzele.
- În cazul în care amenajarea unui spațiu pentru compostarea frunzelor sau altor resturi vegetale se pare a fi „complicată”, atunci strângem frunzele morman și lăsăm râmele și alte microorganisme să se ocupe de ele. Grămada trebuie să fie umedă, dar nu să mustească de apă, astfel că pe perioada iernii sau în zilele ploioase este recomandat să acoperiți compostul cu o pânză impermeabilă, pentru a-l proteja de excesul de apă. O dată la 2-3 săptămâni cu ajutorul unei furci, se face aerarea, prin amestecarea straturilor, iar atunci când compostul nu mai este cald şi devine vizibil uscat şi maro, este momentul perfect să îl folosiți în calitate de îngrășământ.
!! Atenție!! În ultimul timp a început să fie utilizat tot mai des de către polulație un așa numit aspirator sau suflantă pentru frunze, însă puțin cunosc faptul că, suflanta de frunze poluează mediul într-o oră, cât o Toyota Camry care parcurge 1770 Km. Totodată, acele suflătoare de frunze cu motoare pe benzină pe care le vedem folosite în parcuri și alte spații publice, emană fum, cu miros pregnant de noxe toxice, similare celor emanate de gazele de eșapament și contribuie la poluarea fonică. Lucrătorii care operează suflantele de frunze inhalează o cantitate de particule ultra-fine, invizibile ochiului liber, de 10 ori mai mare, decât cineva care stă lângă un drum aglomerat cu mașini. Deci, cea mai bună medodă este să folosim o greblă sau o mătură pentru gradina noastră.
Fiecare dintre noi trebuie să acționeze cu responsabilitate, așa încât, prin acțiunile simple în viața de zi cu zi, să reducem impactul negativ asupra mediului.

