Schimbările climatice și degradarea mediului sunt probleme cu care ne confruntăm la nivel național și internațional. În acest sens, astăzi, 25 noiembrie 2022, se desfășoară Conferința națională „Avansarea Agendei Naționale privind Schimbările Climatice în Silvicultură și Agricultură în Republica Moldova”, organizată sub patronajul Președinției Republicii Moldova, în parteneriat cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD Moldova) și Ambasada Suediei, la care cercetători, factori de decizie și practicieni în domeniul schimbărilor climatice în sectorul agricol și forestier, au posibilitatea să facă schimb de cunoștințe de ultimă oră cu privire la scopurile și obiectivele în materie de schimbări climatice. Agenția de Mediu, responsabilă de implementarea politicii statului în domeniul protecției mediului, participă la eveniment, fiind reprezentată de Marius Caț, șeful Direcției monitoringul resurselor naturale.
Evenimentele climatice extreme, inclusiv valurile de căldură, perioadele de secetă şi de inundaţii care au devenit tot mai frecvente şi mai intense pe parcursul ultimului deceniu, au avut un impact mare asupra vieții în ansamblu, afectând economia, agricultura, consumul de energie, mijloacele de existență, sănătatea și bunăstarea generală.
Conform clasamentului realizat în baza metodologiei de evaluare a vulnerabilității ND-GAIN (Notre Dame Global Adaptation Initiative), țara noastră este considerată una dintre cele mai dezavantajate ţări din Europa, cu un înalt grad de vulnerabilitate la schimbările climatice.
Potrivit șefulului Direcției Monitoringul Resurselor Naturale, din cadrul Agenției de Mediu, Marius Caț, există mai multe probleme negative care ar putea afecta sectoarele dezvoltării umane și creșterii economice a țării.
„Variațiile extreme și intense ale climei care se modifică ca urmare a schimbărilor climatice, fac productivitatea Moldovei, care este dependentă de agricultură, să aibă de suferit. Să nu subestimăm rolul pe care pădurile îl joacă în viața noastră. Față de rolul de rezervoare de carbon, acestea oferă numeroase servicii ecosistemelor: ele ajută la protejarea solului împotriva eroziunii, fac parte din circuitul apei în natură, protejează biodiversitatea oferind un habitat pentru numeroase specii și reglează climatul local. Cu regret, însă, constatăm că pădurile din Republica Moldova sunt la fel de vulnerabile în fața schimbărilor climatice, fapt confirmat de starea fitosanitară a ecosistemelor forestiere din țară.Dacă nu vor fi implementate politici de mediu complexe, în viitorul apropiat, se așteaptă ca schimbările climatice să aibă un impact profund asupra Moldovei”.
Pe lângă uscarea arborilor din cauza stresului climatic și a intensificării incendiilor forestiere, se va modifica și rata de regenerare, densitatea arborilor și starea fitosanitară. Conform prognozelor, debitele apelor de suprafață din Moldova vor scădea cu 16–20% până în anul 2030 și se așteaptă că acestea vor devine și mai instabile, cu viituri mai frecvente, în timp ce scurgerile anuale urmează să se reducă cu 13%. Evaluarea comprehensivă privind rezultatele implementării Strategiei naționale de adaptare la schimbările climatice până în anul 2020 a arătat că sectorul agricol din Republica Moldova este slab adaptat la schimbările climatice. În pofida recomandărilor instituțiilor de cercetare și a mediului academic privind măsurile de adaptare la schimbările climatice în sectorul agricol, eficiența acestora este redusă din cauza lipsei unui sistem agricol durabil, care vizează atât menținerea și creșterea productivității culturilor, cât și conservarea și utilizarea rațională a resurselor naturale. Vulnerabilitatea pădurilor din Republica Moldova la schimbările climatice este confirmată de starea fitosanitară actuală a ecosistemelor forestiere. Astfel, ca urmare a secetelor care au avut loc în anii 2007, 2011, 2012, 2015, 2019 și 2020, s-a produs o slăbire bruscă a ecosistemelor forestiere și s-a redus rezistența biologică a arborilor la acțiunea factorilor negativi, ceea ce a dus la degradarea plantațiilor de arbori, intensificarea proceselor de uscare pe suprafețe mari și crearea condițiilor favorabile pentru răspândirea în masă a dăunătorilor fitofagi și xilofagi.
Agenția de Mediu, autoritatea administrativă subordonată Ministerului Mediului, asigură punerea în aplicare a legislației de mediu, armonizată la legislația Uniunii Europene prevăzută în Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană, la capitolele „Mediul înconjurător”, „Schimbările climatice” și „Comerț și aspect legate de comerț” (circa 50 de directive, regulamente și decizii UE), prin implementarea unor noi instrumente de mediu cum ar fi: crearea, menținerea și gestionarea sistemului de evaluare a impactului asupra mediului de la activitățile economice, a sistemului de evaluare strategică de mediu, a sistemului informațional integrat de mediu, a sistemului de monitoring a calității mediului, a sistemului de monitoring a resurselor naturale, nu în ultimul rând a sistemului de autorizare integrată de mediu.