În 1971 a fost semnată Convenția Ramsar, un act internațional care stabilește reguli de protecție a ecosistemelor formate din zone umede. Astfel, anual, la data de 2 februarie se marchează „Ziua Mondială a Zonelor Umede”, care semnifică semnarea acestei convenții, în special ca habitat al păsărilor acvatice. Cu regret, peste 35% din zonele umede ale lumii au fost degradate sau pierdute din 1970. Inversarea acestei tendințe este esențială.
Tematica din acest an „Este timpul pentru restaurarea zonelor umede” evidențiază nevoia urgentă de a acorda prioritate refacerii zonelor umede și face apel la toate generațiile să revigoreze și să restaureze zonele umede degradate. Această campanie urmărește să sporească gradul de conștientizare și înțelegere a ceea ce sunt zonele umede și a modului în care acestea pot contribui la refacerea lor prin luarea de alegeri conștiente, devenind voci persuasive și aplicând acțiuni țintă.
Zonele umede sunt definite ca suprafețe acoperite, permanent sau temporar, de ape puțin adânci. Acestea se găsesc la limita dintre ecosistemele acvatice și cele terestre și pot fi atât naturale cât și antropice. Zonele umede sunt habitate formate din ape stătătoare sau curgătoare, indiferent că au în constituire apă dulce, sărată sau salmastră. Exemple de astfel de ecosisteme sunt: mlaștinile, lacurile, râurile, văile inundabile, luncile râurilor, pădurile ripariene, plajele nisipoase sau deltele.
Importanța Zonelor umede constă în aceea că ele acționează ca un burete natural împotriva inundațiilor și a secetei, și ajută la protejarea zonelor de coastă. Sunt bogate în biodiversitate și constituie un mijloc vital de stocare a carbonului.
Printre funcțiile biologice ale zonelor umede se numără:
- cele legate de purificarea apei,
- reducerea puterii distructive a inundațiilor,
- stabilizarea malurilor,
- reținerea sedimentelor
- și stabilizarea condițiilor climatice.
Zonele umede oferă și numeroase funcții ecologice: printre care oferirea unui refugiu pentru numeroase specii de faună și floră și a unor locuri de reproducere, hrănire și iernat pentru specii de animale acvatice sau semiacvatice. Tot aici putem aminti și o importanță economică, dată de agricultură, transport, energie, produse locale sau turism.
Zonele umede sunt unele din cele mai productive ecosisteme ale planetei și găzduiesc o biodiversitate foarte mare. Ca și exemplu, ecosistemele cu apă dulce dețin peste 40% dintre speciile planetei și 12% din totalul speciilor de animale. De aceea, aceste zone (Ramsar) au nevoie de ajutorul nostru pentru conservare.
Republica Moldova a ratificat Convenția asupra Zonelor Umede de Importanţă Internaţională, în special ca habitat pentru pasările acvatice prin Hotărârea Parlamentului nr. 504-XVI din 14 iulie 1999 şi a devenit membru al acestei Convenţii în iunie 2000, atunci când zona „Lacurile Prutului de Jos” (19152,5 ha), a fost inclusă în Lista zonelor umede de importanţă internaţională. A doua zonă umedă acceptată de Secretariatul Convenţiei este reprezentată de aria naturală „Nistrul Inferior” (60000 ha), care cuprinde sectorul de luncă a Nistrului de Jos dintre comunele Copanca şi Palanca. În septembrie 2005 în Lista zonelor umede de importanţă internaţională a fost inclusă zona „Unguri - Holoşniţa” (15553 ha). Prin Hotărârea Guvernului nr. 665 din 14.06. 2007 a fost aprobat Regulamentul - cadru al zonelor umede de importanţă internaţională, care stabileşte sarcinile, principiile generale de gestionare şi finanţare, precum şi regimul de pază şi protecţie a zonelor umede de importanţă internaţională. Iar în martie 2022, Parlamentul Republicii Moldova a decis fondarea Parcului Național ”Nistrul de Jos”.