La data de 29 noiembrie curent, Agenția de Mediu, reprezentată de Iana Caldari, specialist principal al Secției mecanisme economice de mediu, a participat la conferința „PRIA Environment Republica Moldova”, organizată de PRIAevents, în cadrul căreia reprezentanți ai autorităților, comunității științifice, precum și mediului de business, au discutat despre politicile în curs de dezvoltare, problemele și progresele tehnologice, care au impact asupra resurselor naturale, precum și oportunități concepute pentru a crea un viitor durabil prin gestionarea corectă a mediului.

În prim plan au fost abordate problemele legate de reciclarea ambalajelor, stabilirea mecanismului de recuperare integrală a costurilor în conformitate cu principiul „poluatorul plătește” și cu principiul extins al responsabilității producătorului, reducerea depozitării deșeurilor și creșterea cotelor de reciclare.

Potrivit specialistei Agenției de Mediu, Iana Caldari, modelul tradițional sau economia liniară care a funcționat până în anii `80, a prioritizat profitul în detrimentul durabilității, materiile prime fiind colectate și transformate în produse pe care consumatorii ulterior le foloseau și le aruncau ca deșeuri, fără a se pune problema amprentei lor ecologice și a consecințelor negative.

„Confruntându-se cu cantitățile tot mai mari de deșeuri, multe guverne au revizuit opțiunile de politică disponibile și au ajuns la concluzia, că atribuirea responsabilității fazei post-consum a anumitor bunuri asupra producătorilor și trecerea la economia circulară, este opțiunea cea mai viabilă. O economie circulară urmează abordarea 3R: reduceți, reutilizați și reciclați. Utilizarea resurselor este minimizată (reduce). Reutilizarea produselor și a pieselor este maximizată (reutilizare). Iar materiile prime sunt reciclate la un standard ridicat”, subliniază specialista.

Creșterea continuă a cantităților de deșeuri care ajung la gropile de gunoi, considerate ultima soluție în ierarhia deșeurilor în economia liniară nu este unica problemă a acestui model învechit.

„Este lucru bine cunoscut, direct sau indirect, deșeurile eliminate prin metoda depozitării la așa numitele gropi de gunoi, au un impact negativ asupra ecosistemelor naturale și a sănătății umane. Pe lângă acest fapt, o astfel de abordare împiedică procesul de trecere la energia obținută din surse regenerabile din cauza risipei elementelor minerale rare care sunt aruncate, și care sunt atât de necesare pentru producerea acestor tehnologii inovative”, explică Iana Caldari.

Cantitatea necesară la nivel global de cobalt, cupru, litiu, cadmiu și alte elemente rare pentru fabricarea echipamentelor destinate producerii energiei regenerabile cum ar fi panourile fotovoltaice, bateriile, motoare de vehicule electrice, turbine eoliene, va crește într un ritm rapid în următorii ani, atenționează specialista de mediu:

„Aceasta se datorează revoluției în plină desfășurare de înlocuire a surselor de energie fosilă cu surse de energie regenerabilă și a ciclurilor de inovare a EEE, care devin din ce în ce mai scurte. Având în vedere că rezervele globale de minerale rare sunt monopolizate de țări sau regiuni, unde există instabilitate politică și probleme de mediu, cu piețe de desfacere slab reglementate, există posibilitatea reală ca deficitul de minerale să îngreuneze extinderea rapidă a energiei regenerabile”.

Responsabilitatea extinsă a producătorului (REP) este o abordare politică și principalul instrument economic de mediu menit să asigure trecerea la economia circulară.

„În baza acestuia producătorilor li se acordă o responsabilitate semnificativă – financiară și/sau fizică – pentru tratarea sau eliminarea produselor post-consum. Atribuirea unei astfel de responsabilități oferă stimulente pentru prevenirea deșeurilor la sursă, promovarea designului de produse prietenoase mediului și sprijinirea atingerii obiectivelor publice de reciclare și management al materialelor”, afirmă Iana Caldari.

Cu toate că REP a apărut încă  la începutul anilor 1980 în câteva state membre ale Uniunii Europene, în special pentru deșeurile de ambalaje, în Republica Moldova conceptul de responsabilitate extinsă a producătorului a fost introdus în legislația națională odată cu adoptarea Legii privind deșeurile nr. 209 din 29.07.2016.

Ulterior, în conformitate cu Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, au fost elaborate și aprobate o serie de acte normative care transpun prevederile Directivelor europene, aceste acte interzic plasarea pe piața Republicii Moldova a produselor care nu sunt conforme reglementărilor privind REP și stabilesc obiective/ținte anuale de colectare, reciclare și valorificare a deșeurilor generate de acestea:

• Regulamentul privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, aprobat prin HG nr. 221/2018;

• Regulamentul privind gestionarea bateriilor și acumulatorilor și deșeurilor de baterii și acumulatori, aprobat prin HG nr. 586/2020;

• Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, aprobat prin HG, 561/2020;

• Regulamentul privind gestionarea anvelopelor uzate, aprobat prin HG 610/2022;

• Regulamentul privind gestionarea uleiurilor uzate, aprobat prin HG nr. 731/2022.

Scopul principal al acestor regulamente este prevenirea impactului negativ al deșeurilor asupra mediului, reducerea la maxim a unui astfel de impact și asigurarea unui grad înalt de reciclare a produselor devenite deșeuri. Totodată, acestea vin să asigure funcționarea pieței interne și să evite obstacolele în calea comerțului extern prin îmbunătăţirea performanţei în domeniul protecţiei mediului şi ocrotirii sănătăţii populaţiei.

Implementarea mecanismului privind „Responsabilitatea extinsă a producătorului” prevede că producătorii au responsabilitate financiară pentru gestionarea deșeurilor provenite din produsele plasate pe piață și obligația să atingă obiectivele/țintele anuale de colectare, reciclare și valorificare.

Costurile suportate de către producători trebuie să acopere:

• colectare separată a deșeurilor;

• transportul și transferul;

• sortarea;

• eventuale costuri cu reciclarea sau valorificarea energetică a deșeurilor colectate separat.

În prezent în Republica Moldova mecanismul REP este funcțional pentru echipamentele electrice și electronice (EEE), precum  și baterii și acumulatori (BA), fiind implementat de către 5 sisteme colective autorizate. Începând cu anul 2019 în Republica Moldova, conform datelor raportate au fost obținute următoarele rezultate privind colectarea, valorificarea și reciclarea EEE: pentru anul 2020 – 24 tone, pentru anul 2021 - 134,46  tone.

„În Republica Moldova începutul este unul foarte bun, producătorii care s-au asociat în sisteme colective au reușit să atingă obiectivele de colectare și reciclare a DEEE deja 2 ani la rând. Totuși, există încă foarte mult spațiu de multiplicare a acestor rezultate pozitive, prin convingerea tuturor producătorilor de a-și onora obligațiunile privind responsabilitatea extinsă, inclusiv cei, care plasează pe piață produse supuse prevederilor REP prin intermediul platformelor online. Vreau să îndemn instituțiile de stat, ONG-urile de mediu, societatea civilă, sistemele colective autorizate din Republica Moldova și nu în ultimul rând partenerii externi, să își consolideze forțele și în colaborare, să continue activitățile de trecere treptată la economia circulară și obținerea unei producții și a unui consum sustenabil în Republica Moldova”, a conchis Iana Caldari, specialist principal al Secției mecanisme economice de mediu.