”Solul este o legătură esențială între problemele globale de mediu, precum schimbările climatice, gestionarea apei și pierderea biodiversității”
José Luis Rubio, președinte al Societății Europene pentru Conservarea Solului
La fel ca şi aerul şi apa, solul face parte din sistemul care ne întreţine viaţa. Solul este cea mai prețioasă resursă neregenerabilă, este învelişul viu al pământului care se întinde pe stratul de rocă şi care face posibilă viaţa pe pământ.
Școala naturalistă întemeiată de V.V. Docuceaev consideră solul ca un corp natural nou, de sine stătător, cu caracter dinamic în timp, format la suprafața scoarței terestre prin acțiunea concomitentă a factorilor pedogenetici: rocă, relief, climă, organisme vii și vârsta teritoriului. Docuceaev a întocmit prima clasificare științifică a solurilor, introducând noțiunea de zonalitate orizontală și verticală. Solul constituie principalul mijloc de producție și totodată obiect al muncii. (Sanduleac Alexandra, Pedologie. Curs de prelegeri pentru colegii agricole. Chișinău, 2009).
Deoarece, salinizarea și solonețizarea constituie un pericol pentru toate ecosistemele, și este recunoscută ca fiind una dintre cele mai esențiale probleme globale pentru producția agricolă, securitatea și durabilitatea alimentară în regiunile aride și semiaride, vă redăm o scurtă informație despre solonețuri și solurile solonețizate.
Cele mai răspândite soluri intrazonale (halomorfe) sunt soloneţurile şi solonceacurile, formate pe pante, unde, de regulă, în componenţa rocilor parentale se conţin săruri solubile în apă. Proprietăţile şi componenţa substanţială a acestor soluri sunt nefavorabile pentru plantele agricole, ele se deosebesc prin productivitatea redusă sau nulă, lucrarea lor în termenii optimali este practic imposibilă. Din aceste considerente arealele soloneţurilor şi solonceacurilor, în cazul când sunt incluse în loturile agricole, se evidenţiază prin starea slab dezvoltată sau chiar lipsa plantelor. Arealele acestor soluri reduc productivitatea solelor şi asolamentelor, nu permit efectuarea la timp a lucrărilor agricole. Ameliorarea soloneţurilor prin introducerea ghipsului modifică componenţa şi raportul cationilor schimbabili, precum şi direcţia pedogenezei contemporane. Însă textura solurilor rămâne aceeași – argiloasă, iar efectul ameliorării cu timpul se reduce şi amendarea (introducerea) meliorantului necesită a fi repetată. Aceste soluri necesită o atitudine specială, de regulă, excluderea din fondul arabil şi transferarea într-un fond special de “revendecare”. Ameliorarea şi valorificarea solonceacurilor este practic imposibilă. Aceste soluri necesită a fi incluse în componenţa unor complexe hidro-halomorfe cu regim special de utilizare şi protejare. (Solurile halomorfe din stepa bălţilor, Ursu A., Overcenco A., Vladimir P., Marcov I. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/SOLURILE%20HALOMORFE%20DIN%20STEPA%20BALTILOR.pdf ).
Vegetația pe solonceacuri lipsește sau este reprezentată de plante halofite. De aceea, una din problemele ce apar la ameliorarea acestor soluri este refacerea diversității plantelor, semănând ierburi rezistente la săruri și prețioase ca hrană pentru animale (meiul, lucerna, etc.). Cel mai răspândit tip de salinizare în Moldova este sulfatic, mai rar se întâlnește sulfato-cloruric, rareori și sulfato-sodic. Acumularea sodei se datorează apelor alcaline adânci ce conțin 
. (Sanduleac Alexandra, Pedologie. Curs de prelegeri pentru colegii agricole. Chișinău, 2009).
Astfel, solonețurile și solurile solonețizate, cât și factorii naturali și antropogeni, influențează structura solului contribuind la diferite procese de degradare: eroziunii, dehumificării, compactării secundare, salinizării, solonețizării, înmlăștinirii, deteriorării ca rezultat al alunecărilor de teren, etc.. (Sanduleac Alexandra, Pedologie. Curs de prelegeri pentru colegii agricole. Chișinău, 2009).
Astfel, Ziua Mondială a Solului din anul 2021 (WorldSoilDay) și tematica acestei campanii ”Să stopăm salinizarea solului, să creștem productivitatea solului” sunt direcționate spre a mări conștientizarea despre importanța menținerii ecosistemelor în stare bună și sporirea bunăstării umane prin abordarea problemelor tot mai mari în managementul solului, combaterea salinizării solului, creșterea gradului de conștientizare a solurilor și încurajarea societății, pentru a îmbunătăți starea solului.
Din istoricul acestei zile se cunoaște, că a fost inițiată de Organizația pentru Agricultură și Alimentație (FAO). Uniunea Internațională a Științelor Solului, în decembrie 2002, a propus ca 5 decembrie să fie Ziua Mondială a Solului. În decembrie 2013, la cea de-a 68-a Adunare a Națiunilor Unite, ziua de 5 decembrie a fost declarată oficial. În anul următor, 2014, a fost marcată prima sărbătoare oficială a evenimentului pe 5 decembrie.
Informații despre desfășurarea evenimentelor cu prilejul Zilei Mondiale a Solului la nivel internațional, le puteți găsi accesând linkurile: https://www.fao.org/world-soil-day/worldwide-events/fao-hq-event/en/, https://www.earthreminder.com/world-soil-day-history-themes-and-celebration/
Informații interesante despre sol:
- Solul este format din roci și plante, precum și animale aflate în descompunere;
- Solul și plantele care cresc în acesta captează în jur de 20 % din emisiile de CO2 la nivel global;
- Solul ajută la curățarea apei pe care o bem si la calitatea aerului și a aerului pe care îl respirăm;
- Echivalentul a cinci tone de viață animală poate locui într-un hectar de sol;
- Un sol sănătos reduce riscul inundațiilor și protejează rezervele de pânză freatică prin neutralizarea sau filtrarea poluanților potențiali.
Surse:
https://www.eea.europa.eu/ro/articles/solul
https://www.earthreminder.com/world-soil-day-history-themes-and-celebration/
https://www.un.org/en/observances/world-soil-day
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/SOLURILE%20HALOMORFE%20DIN%20STEPA%20BALTILOR.pdf